HAI INTRE PRIETENI :: Manastiri din Romania

Trimis: 18/06/2007 21:59

Mãnãstirea HUMOR
Adresa: Humor, jud. SUCEAVA.
Acces: Pe DL Gura Humorului, spre Nord pânã la Mãnãstirea Humor - 5 km.
Hram: Adormirea Maicii Domnului - 15 August.

[URL=http://imageshack.us] Manastiri din Romania Manastiri din Romania

Manastiri din Romania Manastiri din Romania

[/URL]

Mãnãstirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc. În pãdurile nesfârºite de la poalele Obcinei Mari, Oanã vornicul de la Suceava, întemeia loc de rugãciune pe valea râului Humor dupã 1400, la vremea domniei lui Alexandru cel Bun.
Mãnãstirea Humor s-a bucurat de veniturile pe care le avea moºtenite încã de la ctitor ºi de la fiii sãi, fiind confirmate ºi de ªtefan cel Mare printr-un hrisov datat 25 aprilie 1475 (cinci sate, un munte, o slatinã ºi o prisacã).
Se mai vãd ruinele zidurilor primei ctitorii în vecinãtatea actualei biserici a Mãnãstirii Humor construitã în 1530 “cu cheltuiala ºi osteneala” logofãtului Teodor Bubuiog ºi a soþiei sale Anastasia, dupã cum menþioneazã pisania aºezatã la intrare.
Pictura interioarã, cel puþin parþial realizatã de “Toma, zugrav de Suceava” (1535) pãstreazã schema iconograficã accentuând miºcarea ºi umanismul expresiilor (Cina cea de tainã, adsida altarului, Ospeþia lui Avram, conca de sud, Tabloul votiv, Maica Domnului, cupola pronaosului). Sunt remarcabile icoanele de facturã bizantinã (sec. XVI), portretele ctitorilor (firidele gropniþei) ºi pietrele de mormânt.
Pictura exterioarã vãdeºte pe deplin arta meºterului Toma – cele mai vechi fresce în aer neîngrădit din Bucovina, unde, preciza istoricul Vasile Drãguþ, “…îºi spune cuvântul o sãrbãtoreascã orchestraþie de culori calde, pe suportul cãrora roºul se detaºeazã cu strãlucire”. Unicã prin valoare în pictura noastrã veche este imaginea Maicii Domnului cu pruncul din timpanul portalului; tot în pridvor Judecata de Apoi se lasã privitã ºi din afarã, luminatã prin arcade. Dacã peretele nordic a fost în mare parte ºters de intemperii, cel dinspre sud se constituie într-un real tezaur.

Imnul acatist (24 de strofe-scene) ocupã majoritatea suprafeþei, ilustrat în singular prin Glorificarea Mariei ºi monumentala compoziþie Asediul Constantinopolului, voitã eroare istoricã purtând mesajul antiotoman specific vremii; li se alãturã Rugul în flãcãri, Acatistul Sfântului Nicolae ºi Legenda fiului risipitor. Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugãciune a tuturor sfinþilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, frescã de amploare consideratã ºi ea o invocaþie la apãrarea Moldovei în faþa ameninþãrii semilunei.
Biserica Mãnãstirii Humor se numãrã, alãturi de bisericile de la Voroneþ, Moldoviþa, Suceviþa ºi Arbore, printre ctitoriile împodobite atât la partea interioară cât ºi la exterior cu fresce bizantine care le fac unice în mulțimea ortodoxã. În fapt, fresca exterioarã de la Humor pictatã de Toma Zugravul în 1535 deschide ºirul celorlalte biserici cu picturã exterioarã din Moldova.
În pronaos picturile înfãþiºeazã Sinaxarul (calendarul bisericesc), icoana Adormirii Maicii Domnului ºi a Sfintei Fecioare rugãtoare, îngeri ºi profeþi. În camera mormintelor bolta este acoperitã cu scene din viaþa Sfintei Fecioare Maria. În naos sunt pictate chipuri de sfinþi, ciclul Patimilor ºi Învierea, iar pe boltã Hristos Pantocrator. Tot în naos sunt tablourile ctitorilor. În altar, pe bolta absidei, este reprezentatã, tradiþional, Maica Domnului cu Pruncul, alãturi de chipuri de sfinþi ierarhi ºi Cina cea de tainã. Dar ceea ce impresioneazã cel mai mult sunt frescele exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (faþada sudicã), Arborele lui Iesei (faþada nordicã), Judecata de Apoi (faþada vesticã) ºi Cinul, care cuprinde o procesiune a sfinþilor îngeri, profeþi, apostoli, ierarhi, martiri ºi cuvioºi (absidele laterale ºi cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de remarcat, în partea inferioarã, scena asediului Constantinopolului, reflectând evenimentele din 1453 care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de cãtre turci.
Arhitectura Mãnãstirii Humor prezintã un interes cu totul deosebit. Aici apar pentru întâia datã în construcþia bisericilor din Moldova pridvorul deschis ºi o încãpere la etaj, numitã tainiþã, ce se suprapune camerei mormintelor. În zilele de rãstriºte aici se pãstrau obiectele de preþ. Din pridvor se pãtrunde în pronaos, iar mai departe în camera mormintelor ºi în naos. Spre rãsãrit biserica se terminã prin absida de formã circularã a altarului, despãrþit de naos printr-o catapeteasmã extrem de veche, o excepþionalã sculpturã în lemn. Edificiul are plan treflat, fãrã turlã pe naos ca ºi în cazul altor ctitorii boiereºti. Elementul particular este pridvorul deschis cu arcade, inovaþie în epocã determinatã atât de tradiþia constructivã localã (prispe, foiºoare) cât ºi de influenþele renascentiste din exterior (loggia preluatã mai târziu ºi de “ stilul brâncovenesc”). Faþadele prezintã cunoscutul joc de arcaturi ºi ocniþe, ancadramentele de piatrã sunt dreptunghiulare la ferestrele gotice bipartite. Turnul de apãrare a fost înãlþat de Vasile Lupu (1641).

Evangheliarul de la Humor (1473) cu celebra miniaturã a domnitorului ªtefan cel Mare ºi Sfânt (aflat în muzeul Mãnãstirii Putna) ºi jiltul pe care sunt sculptate capete de bour certificã, printre altele, valoarea centrului de culturã care a fost mãnãstirea încã de la începuturi.
Viaþa monahalã a cãlugãrilor a fost întreruptã în 1785, la anexarea Bucovinei de cãtre Imperiul Habsburgic; biserica s-a menþinut cu îndeletnicirile parohiale pânã la 1 august 1991 când ºi-a recãpãtat

Trimis: 19/06/2007 07:22

Mãnãstirea MOLDOVITA
Adresa: Comuna Vatra Moldoviþei, SUCEAVA.
Acces: Pe DN 17A Câmpulung Moldovenesc - Vatra Moldoviþei (22 km), apoi dreapta pe DL pânã la Moldoviþa (5 km).
Hram: Buna Vestire - 25 Martie.

[URL=http://imageshack.us] Manastiri din Romania Manastiri din Romania

[/URL]

Mãnãstirea Moldoviþa este una dintre cele mai vechi aºezãri monahale, cu un important trecut istoric.
Originea sa nu este cunoscutã cu precizie, însã tradiþia o aminteºte încã din perioada voievozilor Muºatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost ziditã prima bisericã din piatrã, atestatã documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucþii, având hramul Buna Vestire ºi fiind deja un centru cultural. Mãnãstirea Moldoviþa s-a bucurat de privilegii ºi din bucată lui ªtefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mãnãstirii 11 sate, mai multe iezere, prisãci ºi privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstãrite mãnãstiri din Moldova.
Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat pânã la sfârºitul sec. al XV-lea, când s-a prãbuºit din cauza unor alunecãri de teren. Ruinele se vãd ºi astãzi la 500 m distanþã de actuala construcþie. Dorind sã continue existenþa aºezãmântului, voievodul Petru Rareº îi schimbã amplasamentul ºi construieºte în 1532 noua bisericã (pãstratã pânã astãzi), închinând-o aceluiaºi hram. Tot atunci mãnãstirea a fost împrejmuitã cu ziduri ºi turnuri de apãrare, cãpãtând aspect de fortãreaþã. Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicatã în perioada 1610-1612 clisiarniþa (casa egumeneascã) de cãtre episcopul Efrem de Rãdãuþi, pentru pãstrarea odoarelor bisericii ºi organizarea unei ºcoli de copiºti ºi miniaturiºti. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mãnãstirea Moldoviþa funcþiona un important centru cultural, unde se copiau ºi se împodobeau cãrþi bisericeºti. Cele mai valoroase manuscrise dateazã din secolul al XV-lea. Activitatea culturalã desfãºuratã în epoca lui Alexandru cel Bun a continuat ºi în secolele al XVII-lea (se remarcã stãdaniile episcopului Efrem de Rãdãuþi, mare cãrturar ºi ctitor la Moldoviþa, care a organizat aici o ºcoala de copiºti ºi miniaturiºti) ºi al XVIII-lea.
Biserica Mãnãstirii Moldoviþa pãstreazã tradiþionalul plan triconc, cu cinci încãperi despãrþite prin pereþi cu uºi pe mijloc ºi cu sistem de boltire separatã la fiecare încãpere. Spre deosebire de alte biserici moldoveneºti, aici apar elemente arhitectonice noi, cum sunt pridvorul deschis, cu cinci arcade mari care dau mãreþie monumentului, tainiþa (încãpere situatã deasupra camerei mormintelor) ºi semisoclul din jurul bisericii - aceste elemente apar numai la construcþia bisericilor din epoca lui Petru Rareº. Bolþile pridvorului sunt în stil moldovenesc în formã de cruce.
Intrarea în pronaos se face printr-un portal sculptat în piatrã în stil gotic, cu o uºã din lemn de stejar îmbrãcatã în fier. Pronaosul dreptunghiular este luminat de patru ferestre mari, cu ancadramente gotice, la partea superioarã cu trilobi. Interesantã este bolta pronaosului - în locul celor patru arce moldoveneºti apare un sistem de opt arce întretãiate, având profilul unei stele. Gropniþa este boltitã semicilindric ºi luminatã de o fereastrã la sud. La nord-vest se aflã o scarã de piatrã ducând la camera tezaurului.
Naosul are douã abside laterale semicirculare, continuându-se cu absida altarului în aceeaºi formã, ºi este luminat de patru ferestre mai mici decât cele din pronaos. Deasupra naosului se ridicã turla - înaltã, circularã în interior ºi octogonalã la exterior, asezatã pe douã baze suprapuse în formã stelatã. Sistemul de boltire este cel tradiþional moldovenesc, asemãnãtor celorlalte biserici din epoca lui Petru Rareº. Pardoseala este în întregime din piatrã. În exterior, biserica ºi turla sunt ornate la corniºã cu un rând de ocniþe ºi firide alungite la abside. Acoperiºul bisericii este în întregime din ºiþã de brad.
Mãnãstirea Moldoviþa este a doua dupã Humor ºi ultima dintre mãnãstirile bucovinene având pridvorul deschis.

Pictura interioarã nu se abate de la tradiþie, însã Rãstignirea (naos) e socotitã cea mai valoroasã realizare pe aceastã temã din bisericile Bucovinei; se fac în mod curent asemãnãri cu arta italianã (Coborârea de pe cruce) sau cu iconarii Novgorodului din sec. XV (Plângerea lui Iisus, peretele de nord). În conca altarului, la o masã concavã, Cina cea de tainã îl are pe Iisus la centru într-o atitudine plinã de cãldurã faþã de apostolul Ioan. Bogãþia elementelor figurative ºi decorative, strãlucirea coloritului sunt impresionante la Fecioara orantã din bolta pronaosului ca ºi la Maica Domnului Îndurãtoare din timpanul portalului, imagine mai umanizatã ºi mai tragicã decât în orice altã iconografie.
Pictura exterioarã datând din anul 1537, mai mult decât cea interioarã, prezintã evidente asemãnãri cu fresca de la Mãnãstirea Humor, este complexã imagistic ºi bogatã cromatic. În pridvor, ca peste tot, Judecata de Apoi include printre eretici pe Mohamed. Faþada sudicã, avantajatã, a bineconservat Imnul acatist ºi un impresionant Asediu al Constantinopolului, poate cel mai bine zugrãvit; alãturi Rugul lui Moise completeazã ilustrarea învãþãturii mariologice ortodoxe. Tot la sud, într-o compoziþie generoasã, Arborele lui Iesei se înalþã strãjuit de cãpeteniile celor 12 seminþii ale lui Israil. Pe abside este ºi aici reprezentat Cinul, ca grãitoare legãturã între Biserica triumfãtoare din cer ºi cea luptãtoare de pe pãmânt. Remarcabilã împletirea ºi unitatea elementelor bizantine ºi locale, interpretarea româneascã a unor teme tradiþional bizantine.
Din punct de vedere artistic, împodobirea bisericilor cu picturi exterioare este o inovaþie. La Mãnãstirea Moldoviþa pictura reprezintã un tot unitar de culturã generalã - pe lângã scenele religioase, în exterior se pot vedea scene istorice (Asediul Constantinopolului) ºi cu aspect cultural (Filosofii antici). Pe stâlpul de pe faþada sudicã sunt redaþi sfinþii militari (Sf.Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). În continuare, pe aceeaºi faþadã, la partea superioarã este reprezentat "Imnul acatist", una dintre cele mai frumoase teme iconografice, care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Alãturi de "Imnul acatist" ºi "Asediul Constantinopolului" apar ºi "Rugul lui Moise" ºi Arborele lui Ieseu" (temã care ilustreazã genealogia lui Iisus ºi nu lipseºte de la nici o bisericã cu picturi exterioare din Moldova). La baza întregii picturi interioare ºi exterioare, care se desfaºoarã dupã un program precis, stã un principiu caracteristic artei creºtine - acela de a dărui prin picturã sinteza adevãrurilor religiei. Spre deosebire de pictura din secolul al XV-lea, care vorbeºte mai mult prin sobrietate ºi simbolism, cea de la Moldoviþa, deºi continuã tradiþia bizantinã, are un caracter mult mai realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele ºi felul în care sunt aºezate în cadrul respectiv, insuflã viaþã scenelor. În întreaga picturã figurile sunt judicios distribuite, urmând sã punã în valoare proporþiile armonioase ale bisericii. Siluetele înalte ºi elegante ale personajelor sunt în acord cu suprafaþa curbã a absidelor, în perfectã concordanþã cu arhitectura monumentului.

Muzeul mãnãstirii pãstreazã manuscrise din secolul al XV-lea unde se fac referiri preþioase la modul de organizare a ºcolii mãnãstireºti, la activitatea culturalã în general. Aici au fost caligrafiate, printre altele, Tetraevangheliarul (1613) ºi o psaltire (1614). Jilþul domnesc din vremea lui Petru Rareº (sec. XVI) este cea mai valoroasã operã de acest fel din Moldova, în bunã vecinãtate cu broderiile dãruite de Voievodul ªtefan cel Mare (sec.XV).

În 1785 mãnãstirea este desfiinþatã. Pânã în 1932-1934 cand ºi-a reluat activitatea ca mãnãstire de maici, a suferit numeroase deteriorãri. În perioada 1954-1960 Moldoviþa a fost restauratã ºi înnoitã - acoperiºul a fost refãcut în întregime ºi i s-a mãrit sarpanta pentru protecþia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-i evidenþia silueta impunãtoare, fundaþiile ºi soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile ºi chiliile au fost refãcute.
Catapeteasma este sculptatã în lemn, pictatã ºi auritã, adevaratã operã de artã. Porțiunea de sus pânã la candele dateazã din secolul al XVI-lea, iar cea inferioarã din secolul al XVIII-lea.

Trimis: 19/06/2007 09:11

Cozia

Trimis: 03/07/2007 13:31

altaru din manastire