 |
 | Rugacini pt suflet |  |
|
Rose
Moderator
 
|
|
RUGÃCIUNILE DIMINEÞII
Sculându-te din somn, fãrã lene ºi cu mintea treazã, sã te depãrtezi de aºternut ºi îndatã te închinã de trei ori, zicând: Slavã Þie, Dumnezeul nostru, slavã Þie. Dupã aceasta sã stai puþin în tãcere, pânã ce se vor liniºti toate simþurile tale ºi atunci sã faci trei închinãciuni pânã la pãmânt ºi, de eºti preot, sã zici: Binecuvântat este Dumnenzeul nostru totdeauna, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Iar de nu eºti preot, sã zici: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugãciunile Preacuratei Maicii Tale ºi ale tuturor sfinþilor, miluieºte-ne pe noi. Amin. ªi sã zici iarãºi: Slavã Þie, Dumnezeul nostru, slavã Þie. Împãrate ceresc, Mângãietorule, Duhul adevãrului, Care pretutindenea eºti ºi toate le împlineºti, Vistierul bunãtãtilor ºi dãtãtorule de viaþã, vino ºi Te sãlãºluieºte întru noi, ºi ne curãþeºte pe noi de toatã întinãciunea ºi mântuieºte, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fãrã de moarte, miluieºte-ne pe noi (de 3 ori). Slavã Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh ºi acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Preasfântã Treime, miluieºte-ne pe noi. Doamne, curãþeºte pãcatele noastre. Stãpâne, iartã fãrãdelegile noastre. Sfinte, cerceteazã ºi vindecã neputinþele noastre, pentru numele Tãu. Doamne miluieºte (de 3 ori). Slavã... ªi acum... Tatãl nostru, Care eºti în ceruri, sfinþeascã-Se numele Tãu, vie împaraþia Ta, fie voia Ta, cum ar fi în cer aºa ºi pe pãmânt. Pâinea noastrã cea de toate zilele, dã-ne-o nouã astãzi, ºi ne iartã nouã greºealele noastre, ca de pildă ºi noi iertãm greºiþilor noºtri. ªi nu ne duce pe noi în ispitã, ci ne izbãveºte de cel rãu. Cã a Ta este împãrãþia ºi tăria ºi slava, a Tatãlui, ºi a Fiului, ºi a Sfântului Duh. Acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Apoi troparele aceste: Sculându-ne din somn, cãdem cãtre Tine, Bunule, ºi cântare îngereascã strigãm Þie, Puternice: Sfânt, Sfânt, Sfânt eºti Dumnezeule; pentru rugãciunile îngerilor Tãi, miluieºte-ne pe noi. Slavã? Din pat ºi din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea mea o lumineazã, inima ºi buzele mele le deschide, ca sã Te laud pe Tine, Preasfânta Treime: Sfânt, Sfânt, Sfânt eºti Dumnezeule; pentru rugãciunile tuturor sfinþilor Tãi, miluieºte-ne pe noi. ªi acum? Fãrã de veste Judecãtorul va veni ºi faptele fiecãruia se vor descoperi, ci cu fricã sã strigãm în miezul nopþii: Sfânt, Sfânt, Sfânt eºti Dumnezeule; pentru Nãscãtoarea de Dumnezeu, miluieºte-ne pe noi. Doamne miluieste (de 12 ori), apoi rugãciune aceasta: Din somn sculându-mã, mulþumescu-Þi Þie, Preasfânta Treime, cã pentru multã bunãtatea Ta ºi pentru îndelungã-rãbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine leneºul ºi pãcãtosul, nici nu m-ai pierdut cu fãrãdelegile mele, ci ai fãcut iubire de oameni dupã obicei; ºi în deznãdãjduire zãcând eu, m-ai ridicat, ca sã mânec ºi sã slãvesc puterea Ta. Deci, acum lumineazã-mi ochii gândului, deschide-mi gura ca sã mã învãþ cuvintele Tale, sã înþeleg poruncile Tale, sã fac voia Ta, sã-Þi cânt în mãrturisirea inimii ºi sã laud preasfânt numele Tãu: al Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Altã rugãciune: Slavã Þie, Împãrate, Dumnezeule atotputernice, Care cu purtarea Ta de grijã cea dumnezeiascã ºi de oameni iubitoare m-ai învrednicit pe mine pãcãtosul ºi nevrednicul, a mã scula din somn ºi a dobândi intrare în sfânta casa Ta. Primeºte, Doamne, ºi glasul rugãciunii mele, ca ºi al sfintelor ºi înþelegãtoarelor tale Puteri, ºi binevoieºte ca, din inimã curatã ºi cu duh de umilinþã sã Þi se aducã Þie laudã din necuratele mele buze, ca ºi eu sã mã fac pãrtaº fecioarelor celor întelepte, cu luminatã fãclia sufletului meu, ºi sã Te slãvesc pe Tine, Dumnezeu-Cuvântul, Cel slãvit în Tatãl ºi în Duhul Sfânt. Amin. Apoi: Veniþi sã ne închinãm Împãratului nostru Dumnezeu. Veniþi sã ne închinãm ºi sã cãdem la Hristos, Împãratul nostru Dumnezeu. Veniþi sã ne închinãm ºi sã cãdem la Însusi Hristos, Împãratul ºi Dumnezeul nostru
|
|||||||||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||||||||
 |
| |
|
Rose
Moderator
|
|
Apoi îndatã Psalmul 50:
Miluieºte-mã, Dumnezeule, dupã mare mila Ta, ºi dupã mulþimea îndurãrilor Tale, ºterge fãrãdelegea mea. Mai vârtos mã spalã de fãrãdelegea mea, ºi de ppcatul meu mã curãþeºte. Cã fãrãdelegea mea eu o cunosc, ºi pãcatul meu anterior mea este pururea. Þie Unuia am greºit, ºi rãu premergător Ta am fãcut, aºa încât drept eºti Tu întru cuvintele Tale ºi biruitor când vei judeca Tu. Cã iatã întru fãrãdelegi m-am zamislit ºi în pacate m-a nãscut maica mea. Cã iatã adevãrul ai iubit, cele nearãtate ºi cele ascunse ale înþelepciunii Tale mi-ai arãtat mie. Stropi-mã-vei cu isop ºi mã voi curãþi, spãla-mã-vei ºi mai vârtos decât zãpada mã voi albi. Auzului meu vei da plăcere ºi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faþa Ta de cãtre pãcatele mele, ºi toate fãrãdelegile mele ºterge-le. Inimã curatã zideºte întru mine, Dumnezeule, ºi Duh drept înnoieºte întru cele dinlãuntru ale mele. Nu mã lepãda de la faþa Ta, ºi Duhul Tau cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dã-mi mie bucuria mãntuirii Tale, ºi cu Duh stãpânitor mã întareste. Învãþa-voi pe cei fãrã de lege cãile Tale, ºi cei necredincioºi la Tine se vor întoarce. Izbãveºte-mã de vãrsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide ºi gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfã, Þi-aº fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântã ºi smeritã Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bunãvoirea Ta, Sionului, ºi sã se zideascã zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptãþii, prinosul ºi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tãu viþei. |
|||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||
|
| |
|
Rose
Moderator
|
|
Apoi
Rugãciunea întâia, a Sfântului Macarie cel Mare: Doamne, curãþeºte-mã pe mine pãcãtosul, cã niciodatã n-am fãcut bine premergător Ta. Izbãveºte-mã, deci de vicleanul ºi fã sã fie întru mine voia Ta, ca fãrã de osândã sã deschid gura mea cea nevrednicã ºi sã laud preasfânt numele Tãu, al Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Rugãciunea a doua, a Sfântului Macarie cel Mare: Din somn sculându-mã, cântare de miez de noapte aduc Þie, Mântuitorule, ºi înaintea Ta cãzând, strig: Nu mã lãsa sã adorm în moartea pãcatelor, ci mã miluieºte, Cel ce Te-ai rãstignit de voie, ºi pe mine, cel ce zac în lene, grãbind mã scoalã ºi mã mântuieºte, ca sã stau înaintea Ta în rugãciuni; iar dupã somnul nopþii, sã-mi luminezi ziua fãrã de pãcat, Hristoase Doamne, ºi mã mântuieºte. Rugãciunea a treia, a Sfântului Macarie cel Mare: Sculându-mã din somn, cãtre Tine, Stãpâne, Iubitorule de oameni, scap ºi spre lucrurile Tale mã nevoiesc. Mã rog Þie, ajutã-mi cu milostivirea Ta în toatã vremea ºi în tot lucrul. Izbãveºte-mã de toate lucrurile lumeºti cele rele ºi de sporirea diavoleascã izbãveºte-mã ºi mã du întru împãrãþia Ta cea veºnicã. Cã Tu eºti Fãcãtorul meu ºi Purtãtorul de grijã ºi Dãtãtorul a tot binele ºi în Tine este toatã nãdejdea mea ºi Þie slavã înalþ, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. |
|||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||
|
| |
|
Rose
Moderator
|
|
Rugãciunea a patra,
a Sfântului Macarie cel Mare: Doamne, Cel ce cu multã bunãtatea Ta ºi cu îndurãrile Tale cele mari mi-ai dat mie, robului Tãu, de am trecut momentul nopþii acesteia fãrã ispitã de toatã rãutatea pizmaºului, Tu Însuþi Stãpâne, Fãcãtorule a toate câte sunt, învredniceºte-mã cu adevãratã lumina Ta, ca sã fac voia Ta cu inimã luminatã, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Rugãciunea a cincea : Doamne, Dumnezeule, Atotþiitorule, Care primeºti de la puterile Tale cele cereºti cântarea Sfintei Treimi, primeºte ºi de la noi, nevrednicii robii Tãi, cântarea Sfintei Treimi ºi ne dãruieºte ca, în toþi anii vieþii noastre ºi în tot ceasul, Þie slavã sã-Þi înãlþãm: Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Rugãciunea a ºasea : Doamne Atotþiitorule, Dumnezeul puterilor ºi a tuturor trupurile, Care între cele de sus locuieºti ºi spre cele de jos priveºti; Cel ce ispiteºti inimile ºi rãrunchii ºi tainele oamenilor le ºtii cu adevãrat; Luminã fãrã de început ºi pururea fiitoare, în care nu este mutare sau umbrã de schimbare; Însuþi, Împãrate fãrã de moarte, primeºte rugãciunile noastre pe care le aducem Þie din gurile noastre cele necurate, în aceast ceas al nopþii, îndrãznind pentru mulþimea milelor Tale. Lasã nouã greºelile ce am greºit premergător Ta, cu cuvântul, cu lucrul, din ºtiinþã ºi din neºtiinþã. Curãteºte-ne pe noi de toate întinãciunile trupeºti ºi sufleteºti, fãcându-ne pe noi casã cinstitului ºi Sfântului Tãu Duh. ªi ne dãruieºte nouã cu inima veghetoare ºi curatã sã trecem toatã noaptea acestei vieþi, aºteptând luminata ºi sfânta zi a Unuia-Nãscut Fiului Tãu, a Domnului Dumnezeului ºi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când va veni pe pãmânt cu slavã sã judece pe toþi ºi sã plãteascã fiecãruia dupã faptele lui. Ca sã nu fim aflaþi zãcând ºi dormitând, ci priveghind ºi sculaþi în lucrarea poruncilor Lui ºi sã fim gata a intra în bucuria ºi cãmara slavei Lui celei dumnezeieºti, unde este glasul cel neîncetat celor ce Te laudã ºi nespusa dulceaþã celor ce vãd pururea frumuseþea cea nespusã a slavei Tale. Cã Tu eºti lumina cea adevãratã, Care luminezi ºi sfinþeºti toate, ºi pe Tine Te laudã toatã fãptura în veci. Amin. |
|||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||
|
| |
|
Rose
Moderator
|
|
Rugãciunea a ºaptea :
Pe Tine Te binecuvântãm, Dumnezeule preaînalte ºi Doamne al milelor, Cel ce faci cu noi pururea lucruri mari ºi cu anevoie de urmat, slãvite ºi prea minunate, care nu au numãr. Cel ce ne-ai dat nouã somn spre odihna nepuþintelor noastre ºi spre repaos de ostenelile trupului, mulþumindu-Þi cã nu ne-ai pierdut pe noi cu fãrãdelegile noastre, ci dupã obicei Te-ai arãtat iubitor de oameni ºi ne-ai ridicat pe noi a mâneca ºi a slãvi stãpânirea Ta. Pentru aceea ne rugãm bunãtãþii Tale celei neasemanate: lumineazã ochii gândului nostru ºi ridicã mintea noastrã din somnul cel greu al lenei ºi ne deschide gura noastrã ºi o umple de laudele Tale, ca sã putem în liniste a cânta, a striga ºi a ne mãrturisi pururea Þie: Dumnezeului Celui slãvit în toate ºi de toþi, Tatãlui Celui fãrã de început, împreunã ºi Unuia-Nãscut Fiului Tãu, ºi Preasfântului ºi bunului ºi de viaþã fãcãtorului Tãu Duh, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Rugãciunea a opta, a Sfântului Ioan Gurã de Aur: Dupã numãrul ceasurilor nopþii ºi ale zilei: Pentru ceasurile nopþii: Doamne, nu mã lipsi pe mine de binele Tãu cel ceresc. Doamne, izbãveºte-mã de chinurile cele veºnice. Doamne, de am greºit fie cu mintea, fie cu gândul, sau cu cuvântul, sau cu lucrul, iartã-mã. Doamne, izbãveºte-mã de toatã neºtiinþa ºi uitarea, de neîndrãznirea ºi de nesimþirea cea împietritã. Doamne, izbaveºte-mã de toatã ispitirea. Doamne, lumineazã-mi inima pe care a întunecat-o pofta cea rea. Doamne, eu ca un om am greºit, iar Tu ca un Dumnezeu îndurãtor, miluieºte-mã, vãzând neputinþa sufletului meu. Doamne, trimite mila Ta în ajutorul meu, ca sã preaslavesc preasfânt numele Tãu. Doamne Iisuse Hristoase, scrie-mã pe mine, robul Tãu, în cartea vieþii ºi-mi dãruieºte sfârºit bun. Doamne Dumnezeul meu, deºi n-am facut nici un bine inaintea Ta, dã-mi, dupã harul Tãu, sã pun început bun. Doamne, stropeºte inima mea cu roua harului Tãu. Doamne al cerului ºi al pãmântului, pomeneºte-ma pe mine, pãcãtosul, ruºinatul ºi necuratul robul Tãu, întru împaraþia Ta. Amin. Pentru ceasurile zilei: Doamne, primeºte-mã întru pocãinþã. Doamne, nu mã lãsa pe mine. Doamne, nu mã duce pe mine în ispitã. Doamne, dã-mi cuget bun. Doamne, dã-mi lacrimi ºi aducere aminte de moarte ºi umilinþã. Doamne, dã-mi cuget sã mãrturisesc toate pãcatele mele. Doamne, dã-mi smerenie, curãþie ºi ascultare. Doamne, dã-mi rãbdare ºi voie nebiruitã ºi blândeþe. Doamne, sãdeºte în mine rãdãcina bunãtãþilor ºi frica Ta în inima mea. Doamne, învredniceºte-mã sã Te iubesc cu tot sufletul ºi gândul meu ºi sã fac în toate voia Ta. Doamne, apãrã-mã de oamenii gâlcevitori, de diavoli, de patimile trupeºti ºi de toate celelalte lucruri necuvioase. Doamne, ºtiu cã faci precum vrei Tu, deci sã fie ºi întru mine, pãcãtosul, voia Ta, cã binecuvântat eºti în veci. Amin. Rugãciunea a noua, cãtre sfântul înger, pãzitorul vieþii: Îngerule cel sfânt al lui Hristos, cãtre tine cad ºi mã rog, pãzitorul meu cel sfânt, care eºti dat mie de la Sfântul Botez spre pãzirea sufletului ºi a pãcãtosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea ºi cu obiceiurile mele cele rele, am mâniat preacuratã lumina ta ºi te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de ruºine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia, cu neplecarea, cu neiubirea de fraþi ºi cu þinerea de minte a rãului, cu iubirea de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fãrã de saþ, cu beþia, cu multa vorbire, cu gândurile cele rele ºi viclene, cu obiceiurile cele rele ºi cu aprinderea spre desfrânare, având osebitã voire spre toatã pofta cea trupeascã. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântatoare nu o au! Dar cum vei putea sã cauþi spre mine sau sã te apropii de mine, cel necurat? Sau cu ce ochi, îngerule al lui Hristos, vei cãuta spre mine, cel ce m-am încurcat aºa rãu în lucrurile cele întinate? Sau cum voi putea sã-mi cer iertare pentru faptele mele cele amare, rele ºi viclene, în care cad în toate zilele ºi nopþile ºi în tot ceasul? De aceea cad anterior ta ºi mã rog, pãzitorul meu cel sfânt, milostiveºte-te spre mine, pãcãtosul ºi-mi fii mie într-ajutor ºi sprijinitor asupra pizmaºului meu celui rãu, cu sfintele tale rugãciuni, ºi împãrãþiei lui Dumnezeu mã fã pãrtaº, cu toþi sfinþii, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor. Amin. Rugãciunea a zecea, cãtre Preasfânta Nãscãtoare de Dumnezeu: Preasfântã Stãpâna mea de Dumnezeu Nãscãtoare, cu sfintele ºi preaputernicele tale rugãciuni izgoneºte de la mine, smeritul ºi ticãlosul robul Tãu, deznãdãjduirea, uitarea, necunoºtinþa, nepurtarea de grijã ºi toate gândurile cele întinate, cele rele ºi hulitoare de la ticãloasa mea inimã ºi de la întunecata mea minte. ªi stinge vãpaia poftelor mele, cã sãrac sunt ºi ticãlos. ªi mã izbãveºte de multe rele ºi aduceri-aminte ºi nãravuri, ºi de toate faptele cele rele mã slobozeºte. Cã binecuvântatã eºti de toate neamurile, preacinstitul tãu nume se slãveºte în vecii vecilor. Amin. |
|||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||
|
| |
|
miky
elev
 
|
|
Rugaciune catre Sfanta Virgina
Sfanta Virgina,in zilele de glorie,nu uitati tristetea de pe pamant.Dati o privire de bunatate celor care sufera care lupta contra dificultatilor si care nu inceteaza sa-si inmoaie buzele in amarul vietii.Aveti mila de cei care se iubesc si care au fost despartiti.Aveti mila de singuratatea inimi.Aveti mila de slabiciunea credintei nostre. Aveti mila de obiectele tineretii nostre.Aveti mila de cei ce plang,de cei care se roaga ,de cei care au frica si datile la toti speranta si pacea. |
|||||||||||
|
_________________ <a href="http://lilypie.com"><img src="http://lilypie.com/pic/070509/MZ9s.jpg" alt="Lilypie 1st Birthday Pic" width="96" height="80" border="0"><img src="http://b1.lilypie.com/FHwzp2.png" alt="Lilypie 1st Birthday Ticker" border="0" width="400" height="80"></a>
|
|||||||||||||
|
| |
|
Rose
Moderator
|
|
 minunata ,miky,ne poti vb de sfanta virginia mai mult?te rog  |
|||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||
|
| |
|
miky
elev
|
|
Rugaciunea am gasito in It dar mi-a placut mult asa ca am traduso pentru voi
Acum cate ceva despre Sfanta Maria... MAICA DOMNULUI, FECIOARA MARIA, NASCATOAREA DE DUMNEZEU Evangheliile canonice nu dau prea multe amanunte despre viata Fecioarei Maria. Ea este fiica unica a lui Ioachim si a Anei, care o consacra serviciului religios din templu. De fel din Nazaret, in Galileea (Lc. 1, 26-27), ea este logodita cu Iosif, nume mentionat in genealogia redata de Evanghelia dupa Matei (1, 16), cu scopul de a arata ca Iisus apartine dupa nasterea Sa fizica poporului iudeu, inscriindu-Se in linia descendenta davidica. Din cauza acestei logodne, Iisus a fost considerat fiul lui Iosif si al Mariei (Lc. 3, 23; 4, 24; In 6, 24), desi Iosif are o paternitate legala asupra Lui, nu una fizica (Mt. 1, 20-25). Aici primeste vestea cea buna de la ingerul Gavril (Lc. 1, 26-38), fiind salutata apoi de Elisabeta, mama lui Ioan Botezatorul (Lc. 1, 42-45). Dupa nasterea Fiului sau, cel Unul-Nascut, in Betleem (Lc. 2, 4-16), ea este alaturi de Iisus in toate marile momente ale vietii si activitatii Lui: taierea-imprejur, prezentarea la tmplu, fuga in Egipt, predica in templu, minunea din Cana (In 2, 1), in momentul Patimilor, dupa care Fecioara este incredintata apostolului Ioan (In 19, 25). Dupa inaltarea la cer a lui Iisus (Fapte 1, 14), Fecioara impreuna cu fratii lui Iisus si persoanele feminine care au urmat pe Hristos fac parte din cercul apostolic. Pina in secolui al IV-lea, lipseste o literatura proprie despre Fecioara Maria, cu toate ca scrierile apocrife se refera deseori la scene din viata ei. De pilda, cartea Petrecerii Prea Sfintei Fecioare, atribuita episcopului Meliton de Sardes, mentioneaza ca apostolii, care au inconjurat pe Fecioara in ultimele clipe ale ei, au dus trupul sau spre ingropare in valea lui Iosaphat, dar aici, in fata mormintului, a fost inaltata la cer. In Biserica apuseana, incepind cu episcopul Epifanie de Salamina, cultul Maicii Domnului ia o mare amploare. Printre altele, sarbatoarea Adormirii este deja amintita de Grigorie de Tours († 594) in <<Tratat>>. Sub papa Grigorie (590-604) sarbatoarea era comemorata la Roma la 15 august (in vechile martirologii la 18 ianuarie). Papa Sergiu (687-701) prescrie anumite rugaciuni pentru sarbatorile mariale (Nasterea, Bunavestirea, Curatirea la Templu si Adormirea). O înșiruire de parinti si scriitori din Rasarit au consacrat Maicii Domnului numeroase tratate, studii si in rarisim omilii si imne, ca de pilda: Ioan Damaschin, Gherman de Constantinopol, Modest de Ierusalim, Andrei de Creta, Teodor Studitul. Literatura cultica este plina de rugaciuni si doxologii referitoare la persoana si rolul Maicii Domnului in iconomia intruparii Fiului lui Dumnezeu. Invatatura ortodoxa despre Fecioara Maria poate fi rezumata in citeva nume sau titluri principale: - <<Mireasa>>. Termentul aiparthenia – pururea – fecioria – apare pentru intiia oara la sfintul Ignatie (Epistola catre Efeseni XIX, 1), care considera nasterea virginala a Mintuitorului ca unul din marile mistere ale mantuirii, de unde va fi reluat de intreaga traditie patristica pentru a desemna zamislirea fara prihana a lui Hristos din sinul Fecioarei, fara interventia omului. Cuvintul insusi, prin puterea Duhului Sfint, este Cel care Isi asuma trup omenesc adevarat din trupul Fecioarei: <<Intelepciunea>> (Pilde 9, 1). In viziunea rugului care nu se mistuia (Ies. 3, 2-3), comentatorii disting para de foc, simbolul maternitatii si ramurile, simbolul fecioarei. In cartile liturgice, ea este numita <<poarta>>, <<fecioara>>, <<usa>>. Ea <<a>>, <<cu>>, astfel incit mai inainte de nastere a fost fecioara si in nastere fecioara si dupa nastere iarasi a ramas fecioara (parthenos). - Nascatoare de Dumnezeu, Maica Domnului. Numele propriu-zis al Fecioarei Maria, inscris pe icoane cu initialele MR-THU, este ( )-Mater Domini – Maica Domnului (Lc. 1, 43). Titlul ( ) – a fost adoptat de catre al III-lea Sinod ecumenic (Efes, 431), impotriva ereziei lui Nestorie, ca o creștere a invataturii ortodoxe despre unirea celor doua firi in Iisus Hristos, dar Biserica nu le-a introdus in crez. Fecioara <<a>>, de aceea ea e Nascatoare de Dumnezeu: <<Pe>>. Ea nu este maica dumnezeirii, ci a unui Fiu care este Dumnezeu, <<zamislitoare>>. Prin ea, Cel navazut Se face vazut. Fiul insusi Si-a luat din Maria firea Sa omeneasca, trup si suflet, prin procesul maternitatii si zamislirii fara de pacat, de la Duhul Sfint: <<Cuvintul>>. Nestorie, care separa in Fiul lui Dumnezeu intrupat doua persoane, cea dumnezeiasca si cea omeneasca, sustinea ca Iisus este un necomplicat om in care Fiul a venit si a locuit si cu care formeaza o unitate deosebit de strinsa. Impotriva acestei erezii, Sinodul de la Efes va proclama ca Fecioara nu a nascut un om, sau un om unic, ci pe Fiul lui Dumnezeu insusi, care Si-a luat din ea firea omeneasca desavirsita. Astfel, a fost recunoscuta maternitatea ei dumnezeiasca, impreuna cu fecioria ei. - <<Cea>> (Lc. 1, 28), <<Prea>> (Panagia), Imparateasa. Vechiul Testament vorbeste deja de preaslavirea Maicii Domnului (Ps. 44). Ea este identificata cu scara dintre cer si pamint, din visul lui Iacov (Fac. 28, 12), prin care Dumnezeu a luat firea noastra umana, pe care ingerii lui Dumnezeu se suie si se pogoara. In traditia patristica, Maria este comparata cu Eva, fiind chipul unei noi umanitati. Dupa cum Eva a luat parte la caderea si moartea lui Adam, tot asa Maria a participat la <<intoarcerea>> chipului celui intinat la chipul cel dintii. Pe de o parte, ea a cistigat aceasta dispoziție prin umilinta sa (Lc. 1, 27-48), pe de alta parte, ea a fost sfintita prin salasluirea Cuvintului, devenind izvor de curatire si nestricaciune. Sfintul Ioan Damaschin, in <<Omilie>>, o numeste <<templul>>. Sfinta mai presus decit toti sfintii, <<mai>>, ea este acoperitoarea, aparatoarea, mijlocitoarea si ajutatoarea credinciosilor. Mare solitoare a crestinilor, ea inalta rugaciunile acestora la tronul lui Dumnezeu si Fiul sau: <<Tu>>. In acest rol ea este invocata la liturghie, cantata in imnologie si reprezentata in iconografie. Biserica Ortodoxa n-a acceptat cele doua dogme mariologice promulgate de magisteriul romano-catolic pe temeiul pietatii mariale din Biserica apuseana: zamislirea imacultata a Fecioarei (1854) si inaltarea cu trupul (1950). Cele doua dogme strica raportul dintre om si Intruparea lui Dumnezeu, dar si dintre Iisus Hristos si iconomia mintuirii. Dupa har <<nascatoare>>, Fecioara Maria este dupa nastere fiica lui Adam si numai astfel ea reprezinta umanitatea care asteapta mintuirea: <<Iata>> (Lc. 1, 38). De aceea si indumnezeirea ei este rodul Intruparii Cuvintului, care e unica sursa a nestricaciunii. Inaltarea cu trupul poate avea sensul de glorificare a firii omenesti, dar ea nu anuleaza rolul de unic mijlocitor si rascumparator al lui Iisus Hristos caci Hristos este cel care ii inalta trupul la cer. Desigur, chipul Fecioarei neprihanite si pururea mijlocitoare pentru Biserica este adinc imprimat in pietatea ortodoxa. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, "Dictionar de Teologie Ortodoxa", EIBMBOR, 1981, pag. 247-250. |
|||||||||||
|
_________________ <a href="http://lilypie.com"><img src="http://lilypie.com/pic/070509/MZ9s.jpg" alt="Lilypie 1st Birthday Pic" width="96" height="80" border="0"><img src="http://b1.lilypie.com/FHwzp2.png" alt="Lilypie 1st Birthday Ticker" border="0" width="400" height="80"></a>
|
|||||||||||||
|
| |
|
Rose
Moderator
|
|
cu sufletul iti multumesc
|
|||||||||||
|
_________________ Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu.... Nu exista inaltimi de neatins ci doar aripi prea scurte
|
|||||||||||||
|
| |
|
cornelia
copilas
 
|
|
  |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Rugacini pt suflet | |
|
||
|
|
|